Când eram mică, Doina m-a tundea mereu scurt. Știți tunsoarea clasică, castron. Părul tuns asa era prea lung pentru Doina.  Eram tunsă atât de scurt încât lumea spunea că sunt băiat.

Da știu, ziceam zilele trecute că Doina e minunată,  și chiar e.  Da știu, am spus  ca am ajuns ceea ce sunt azi datorită ei. Ceea ce este și foarte adevărat.

Pentru că Doina este freak control și m-a tuns periuța toată copilăria mea, am ajuns să fiu această zeiță cu părul lung și creț…
A mă scuzați, asta e filmul lu’ Macanache.  Eu doar aveam părul lung. 🙂

Și pentru că toate ajungem să fim mamele noastre, astăzi am decis că părul meu are nevoie de o schimbare și l-am tăiat, la jumătate.

Și pentru că Doina este unică, atunci când m-am dus la ea să mă vadă, nici măcar nu a observat că m-am tuns.
Oana: ” Deci, ce parare ai?”
Doina: „ăăă, te-ai vopsit?”